Mary Fuckin’ Poppins

Deci. În ultima vreme am fost ocupată cu casa, masa, licenţa, facultatea, excursiile în bătrâna Europă, una-două cărţi.

Cu casa pentru că am vrut să mă mut dar nu mi s-a arătat. Rămân forever grateful că stau într-o garsonieră fără balcon, fără cadă, doar duş, cu mochetă de trafic intens şi cu obişnuitele animale de apartament: gândacii.

Cu masa pentru că am gătit de 2 ori în ultimele trei luni şi mi-e în continuu poftă de ceva bun. Şi mie, şi lui Mexic, şi lui Bogdan. Asta e, să dăm mână cu mână şi să ne punem poftele în cui.

Cu licenţa, pentru că am scris cam 100 de pagini, în care am desfiinţat feminismul de pe plaiurile noastre, adică m-am luat, ca de obicei, de femeile alea care nu pot dormi noaptea pentru că se gândesc cu ce să se îmbrace a doua zi, după care petrec fiecare oră din viaţa lor fiind supărate pe bărbaţi pentru că sunt bărbaţi. Şi acum nu mai ştiu să scriu fără diactirice: (;i acum nu mai ;tiu s[ scriu f[r[ diactitice). Cam aşa arată.

Cu facultatea, pentru că m-am ocupat cu vreo 2-3 blesteme, având în vedere că am fost anunţată cu o lună înainte de licenţă că dau şi examen scris. Adică tre’ să ma apuc să învăţ o bucată bună de materie. AMR trei săptămâni. Aşa că da, o luânare neagră, una roz, câteva picături de ojă neagră, puţin păr şi o insignă cu Hello Kitty, toate într-un cazan la un foc de tabără şi oamenii incompetenţi care nu au ştiut că eu nu pot să dau la Piteşti se transformă în emo. Că tot ăsta-i subiectul anului.

Şi plec în Belgrad că vine Poliţia, în Praga că vine Tom Waits. Şi poate şi la Sziget. Şi cu siguranţă în Vama Vache cu sărutul în ureche.

Şi cu una-două cărţi. Bune. Cam atât.

P.S. până să mă apuc de învăţat, încerc să îi conving pe bărbaţii din casă să o cumpărăm pe Adoua. Adică a doua pisică, albă şi ceacâră. Da’ cică locuieşte în Berceni şi Primăria l-a pus prea departe. To do list: blestem la primărie.